Animăluțele noastre mici și adorabile pot părea că trăiesc o viață fără griji în terariile sau cuștile lor. Cu toate acestea, ele sunt destul de sensibile, așa că necesită anumite cunoștințe și efort din partea noastră pentru a le menține cât mai puțin stresate.
În specia rozătoarelor se încadrează, printre altele, iepurașii, porcușorii de Guineea, șinșilele, aricii, veverițele marsupiale, șobolanii, hamsterii și șoarecii. Deși toate se încadrează într-o singură categorie, trebuie să înțelegem că animăluțele noastre au nevoi unice, mai ales când vine vorba de evitarea factorilor de stres din mediul înconjurător. Mediul potrivit începe, de fapt, cu elementele de bază ale dietei, ceea ce nu este atât de simplu pe cât cred mulți proprietari.
În concluzie: chiar și rozătoarele pot fi stresate. În primul rând, sunt predispuși la stres, din pricina faptului, că din punct de vedere evolutiv, sunt animale de pradă.
Animalele de pradă sunt instinctiv predispuse la stres atunci, când condițiile de mediu și sociale nu le satisfac nevoile naturale.
Ele evaluează constant lumea din jurul lor și caută posibile pericole.
Amenințarea percepută se poate manifesta în multe feluri pentru micii noștri prieteni. Chiar și cea mai mică schimbare le poate cauza stres, așa că, dacă vrem să adoptăm o rozătoare, trebuie să ne gândim cu atenție la modul în care casa noastră și stilul nostru de viață ar putea afecta viitorul membru al familiei.
Chiar și lucruri simple, cum ar fi schimbarea dietei sau mutarea într-o casă nouă, îi pot provoca stres, deoarece habitatul familiar al blănosului se schimbă. Dacă micul nostru prieten nu poate face față acestor probleme, acest lucru poate duce la apariția unor boli.
Emoțiile sau zgomotele puternice, cum ar fi artificiile, pot fi deosebit de stresante pentru unele animăluțe. În zilele de sărbătoare în care este posibil să fie focuri de artificii în apropierea noastră- cum ar fi 1 Decembrie și Anul Nou – să mutăm cușca sau terariul animăluțului într-o cameră liniștită și întunecată, de preferință fără ferestre.
Cât de sensibilă este rozătoarea noastră depinde în mod semnificativ de personalitatea sa. Este important să recunoaștem semnele de anxietate cât mai curând posibil:
– Izolarea sau ascunderea
– Rezistență la a fi atinsă (mai ales dacă a fost obișnuită cu asta)
– Oprirea dezvoltării
– Hipervigilență
– Postura de protecție sau înghețarea când intră cineva în cameră
– Scăderea activității
– Pierderea poftei de mâncare
– Curățarea excesivă sau încetarea acesteia
– Agresivitatea, lupta cu alte animale de companie
– Letargia, prea mult somn
În cazul în care ne confruntăm cu oricare dintre acestea, să încercăm să găsim sursa stresului și să o eliminăm, de asemenea, merită să-l ducem prietenul nostru blănos la medicul veterinar pentru a exclude alte boli și pentru a cere câteva sfaturi cu privire la creșterea corectă a animalului.
