Deși vremea rece și zilele înghețate pot fi periculoase pentru câinii noștri, atunci când temperatura se mai îmblânzește puțin, merită să ieșim în grădină cu prietenul nostru patruped care, în ultima vreme a stat mai mult în interior. Exercițiile fizice regulate și active sunt foarte importante chiar și iarna, așa că ar trebui să le dedicăm zilnic 30-40 de minute în care să ne jucăm cu câinii noștri, de preferință în aer liber. Jocul comun nu doar că ajută la menținerea sănătății, dar întărește și legătura dintre stăpân și câine.
Câinii mai tineri, cu blană lungă și de talie mare, suportă mai bine frigul decât cei mai în vârstă, cu blană scurtă sau de talie mică. Și câinii nordici tolerează mai bine temperaturile scăzute, dar cei mici, cu blană scurtă, pot resimți disconfort chiar și la 5°C. Dacă observăm că animăluțul nostru tremură de frig, putem chiar să îi îmbrăcăm, atâta timp cât hainele nu sunt prea incomode sau deranjante pentru el. În cazul câinilor cu blană lungă, este recomandat să tundem blana din zona labelor pentru a preveni acumularea de zăpadă, gheață sau sare pe acestea. Tunderea moderată a părului dintre degete este utilă, dar acesta are și un rol protector. Alternativ, balsamul pentru lăbuțe oferă o barieră împotriva sării și gheții.
Pentru timpul petrecut afară în februarie, merită să achiziționăm jucării impermeabile și ușor de curățat. Un frisbee din plastic poate oferi distracție atât câinelui, cât și stăpânului. Dacă implicăm și un alt membru al familiei, putem arunca frisbee-ul între noi, în timp ce câinele încearcă să-l prindă.
Dacă vrem să le oferim câinilor noștri jucării durabile și rezistente, putem opta pentru cele din cauciuc, care rezistă bine la mestecat. Acestea sunt ușor de curățat, chiar și atunci când se murdăresc de noroi. Distracția este și mai mare dacă jucăria are o sfoară atașată, pentru că jocurile de tras, în care ne implicăm activ și noi, îi vor încânta și mai mult. Dacă blănosul nostru nu știe încă să se joace cu astfel de jucării, trebuie să-l ajutăm și să-l lăudăm de fiecare dată când reușește să înțeleagă scopul jocului. Să folosim întotdeauna comanda „caută,” pentru ca data viitoare să știe ce are de făcut.
Oricât de plăcut ar fi jocul în aer liber, la un moment dat este important să recunoaștem semnele prin care câinele ne transmite că i-a ajuns pentru ziua respectivă. Aceste semne pot fi, de exemplu, privitul insistent, vaietul sau lătratul. Dacă patrupedul se oprește în timpul plimbării sau jocului și începe să-și ridice lăbuțele pe rând, înseamnă că îi este foarte frig, așa că este mai bine să intrăm în casă. Tremuratul indică în mod clar că are nevoie de o temperatură mai ridicată. De asemenea, este posibil ca animalul să înceapă să caute un adăpost, de exemplu, să se ascundă sub un tufiș sau o mașină. Câinii care își ridică lăbuțele, tremură sau refuză să se miște trebuie duși imediat înăuntru.
În timpul jocului, ar trebui să verificăm din când în când urechile, nasul, coada și lăbuțele câinelui. Dacă pielea lui devine albă, palidă sau lucioasă, acestea sunt semne ale degerăturilor, iar trebuie să-i ducem imediat într-un loc cald. Odată ajunși în casă, trebuie să-i ștergem bine cu un prosop moale și uscat. Dacă a călcat prin zăpadă cu sare, trebuie să-i spălăm lăbuțele cu apă călduță, deoarece sarea nu doar că poate afecta pielea, dar, dacă este linsă, poate afecta întregul organism. Dacă blana animăluțului este foarte murdară, ar putea fi necesar să-l spălăm, dar doar dacă este absolut necesar, deoarece spălările frecvente pot duce la iritații și uscarea pielii.
Dacă observăm orice schimbare la nivelul pielii, blănii sau stării generale a câinelui, să consultăm imediat medicul veterinar.
