Înțelegerea limbajului corporal al câinelui reprezintă premisa unei bune relații între om și câine. Învață de aici să interpretezi semnalele câinelui tău!
Comunicarea dintre om și câine este complexă: majoritatea proprietarilor de câini au nevoie de ceva timp și experiență pentru a-și înțelege patrupedul. În acest context, limbajul corporal al câinelui are o importanță centrală, căci aceștia își comunică de cele mai multe ori starea de spirit și nevoile fără a scoate vreun sunet. Informează-te de aici și află cele mai importante lucruri despre limbajul corporal al patrupedului tău.
Comunicare fără sunete: limbajul corporal al câinelui
Câinii comunică permanent cu noi și cu semenii lor. Este adevărat că dispun de un repertoriu larg de vocalize – lătrat, urlat, mârâit și scheunat, însă cele mai multe lucruri ni le spun cu ajutorul corpului: prin expresia lor facială, urechi, coadă și întreaga postură corporală, câinii spun infinit de multe lucruri. Numai în contextul general al limbajului corporal, vocalizele câinilor primesc semnificația completă.
Patrupezii dispun de un repertoriu complex de posibilități de comunicare. Cine vrea să își înțeleagă câinele, trebuie să învețe să le cunoască și să le „citească”.
Limbajul vocal
Lătratul, scheunatul și urlatul sunt utile numai izolat, dacă între câini sau om și animal nu există contact vizual. Un câine de vânătoare poate anunța vânătorul prin lătrat despre poziția prăzii. O haită de câini poate menține contactul reciproc, chiar și dacă animalele individuale nu se află unele în imediata apropiere a celorlalte.
Însă câinii își folosesc „vocea” cu plăcere și în viața de zi cu zi: prin lătrat zgomotos, patrupedul tău te poate invita la joacă sau își poate apăra teritoriul. Prin urlat sau scheunat, câinele tău îți „povestește” despre problemele sale precum dureri, teamă sau stare de rău.
Gestica
Poziția urechilor sau postura și mișcarea cozii se numără printre cele mai importante elemente ale limbajului corporal al câinelui. Aceste posibilități de comunicare vizuale sunt vizibile și inteligibile chiar și de la o distanță mai mare. Orice modificare oricât de mică poate avea semnificații foarte diferite. De aceea, trebuie să observi cu atenție aceste părți ale corpului, dacă vrei să știi ce se întâmplă în capul patrupedului tău.
Mimica
Ochii și buzele domină expresia facială efectivă a câinelui și, văzute din apropiere, pot transmite mesaje diferite.
Postura corporală a câinelui
Poziția și tensionarea corpului îți spun dacă câinele tău este încrezător în sine sau defensiv, dacă este relaxat sau nervos.
Comunicarea prin atingeri
Împunsul cu nasul, sprijinitul capului, frecatul de picioare – câinele tău comunică cu tine și cu semenii săi și prin atingeri.
Comunicare prin marcaje olfactive
Câinii comunică unii cu alții prin mirosuri. Marcarea cu marcaje olfactive și mirosirea țin de asemenea de comunicarea canină. Cine a fost înaintea mea pe acest câmp? Cățelușa din vecini a intrat în călduri? Ce vârstă are câinele care s-a plimbat pe aici astăzi de dimineață? Câinii lasă permanent mesaje pentru semenii lor: prin urină și fecale sau prin mirosul emis de glandele perianale, transmis prin rădăcina cozii și împrăștiat prin datul din coadă.
Dacă vrei să interpretezi limbajul corporal al câinelui tău, trebuie să fii întotdeauna atent la imaginea de ansamblu: postura corporală, mimica și gestica, precum și vocalizele câinelui tău sunt unele dintre piesele de puzzle pe care trebuie să le pui laolaltă pentru a crea o imagine completă. Efortul merită, pentru că numai un câine înțeles este un câine fericit!
Cum pot interpreta limbajul corporal al câinelui?
Dacă vrei să îți înțelegi câinele, trebuie să fii atent la micile diferențe de finețe. În continuare, am rezumat cele mai importante semnale ale limbajului corporal canin și semnificația lor.
Capul
- Atunci când câinele caută contactul vizual direct cu tine, el este încrezător în sine. În funcție de context, această privire poate însemna însă și agresivitate și/sau confruntare.
- Privirea ferită și capul întors într-o parte semnalizează o atitudine pașnică sau teamă, respectiv disconfort. Patrupedul evită în acest mod o confruntare și demonstrează un comportament conciliant.
- Capul coborât și băgat între umeri înseamnă submisivitate și/sau frică.
- Când câinele își ține capul drept și ridicat, el este atent și încrezător în sine.
- Când capul este înclinat „întrebător” într-o parte, câinele este nesigur și analizează situația.
Ochii
- Pupilele contractate și fixe, precum și o privire fixă trebuie interpretate drept amenințare. Ele arată faptul că patrupedul este concentrat și în stare de alertă, de exemplu, este pregătit de o luptă iminentă sau de vânarea unei prăzi.
- Un câine relaxat, prietenos, are pupile dilatate și o expresie mai degrabă blajină. Și poziția sprâncenelor amplifică această expresie prietenoasă – gândește-te numai al faimoasa „privire de cățel”. În unele cazuri, pupilele foarte dilatate pot fi însă un semn de teamă.
Botul
- Buzele, colțurile gurii și dinții spun multe despre starea de spirit a câinelui.
- Colțurile gurii trase mult înspre spate înseamnă submisivitate. Arătarea dinților respectiv „rânjetul” reprezintă o amenințare.
- Dacă însă buzele sunt orientate înspre față și caninii sunt numai ușor vizibili, câinele tău este relaxat și bine dispus. Un bot întredeschis reprezintă întotdeauna un semn de relaxare.
Limbajul corporal la câine: urechile
- În funcție de rasă, „mișcarea urechilor” câinelui este ceva mai greu de descifrat. Un animal cu urechi foarte lungi, precum un Basset Hound, nu poate ciuli urechile la fel ca un ciobănesc. Trebuie așadar să te uiți întotdeauna cu atenție pentru a vedea ce transmite câinele cu urechile.
- Urechile poziționate relaxat, în combinație cu o postură relaxată, indică o stare de spirit prietenoasă a câinelui.
- Când câinele își lipește urechile de cap, are gâtul încordat și botul ușor deschis, acestea sunt semne de submisivitate și/sau de teamă.
- Urechile orientate înspre față înseamnă că câinele este sigur pe sine și atent. Dacă în această postură își arată dinții, el prezintă agresivitate.
Coada
- Nu în ultimul rând, limbajul corporal al câinelui se exprimă prin poziția cozii câinelui: cu ajutorul acesteia, starea de spirit a unui câine poate fi interpretată clar. Ceva mai dificil este la animalele cu coadă foarte scurtă sau tăiată.
- O coadă purtată relaxat dezvăluie o stare de spirit prietenoasă. Atunci când un câine dă foarte rapid din coadă, el poate fi agitat sau agresiv. La rasele cu coadă scurtă sau tăiată, în acest caz se mișcă întregul posterior.
- Când coada este în prelungirea liniei spatelui, câinele are o stare neutră, însă interesată.
- Când coada este poziționată în sus, câinele este în mod normal sigur pe sine, dominant sau amenințător. În caz de iritare, coada poate tremura.
- Dacă patrupedul își ascunde coada între picioarele din spate, el îți arată prin limbajul său corporal că îi este teamă. Aici, la rasele cu coadă scurtă pot exista „probleme de comunicare”.
Postura generală
- În cazul posturii corporale, „modificarea” dimensiunii corpului joacă un rol important: când câinele se face mai mare sau se „înfoaie”, el este încrezător în sine și vrea să își impresioneze oponentul.
- Câinele pare mai mare și atunci când își ridică blana de pe spate: cu „coama” ridicată, câinele exprimă iritare sau o amenințare clară. În limbajul corporal al câinelui, ea poate însemna „atac”.
- Atunci când câinele încearcă să pară mai mic, de exemplu ghemuindu-se, ferindu-și capul sau îndoind labele din spate, el este nesigur și temător.
- Dacă se așază pe spate și își prezintă abdomenul, este vorba despre un gest de supunere.
- Pe de altă parte, dacă patrupedul coboară partea din față a corpului înspre față și ridică posteriorul în aer, combinat cu datul din coadă, aceasta este o invitație clară la joacă.
La interpretarea limbajului corporal al câinelui este întotdeauna important să se acorde atenție simultan tuturor semnalelor de comunicare.
Limbajul corporal al câinelui: 3 neînțelegeri frecvente
Deoarece câinii comunică complet diferit față de oameni, pot apărea adesea neînțelegeri. Și ideile preconcepute greșite pot duce la aceste interpretări eronate. Eliminăm aici astfel de greșeli.
Câinii se bucură atunci când dau din coadă?
Mulți oameni pornesc automat de la premisa că un câine care dă din coadă este prietenos și binedispus. Și copiii sunt învățați de mici acest lucru.
Însă lucrurile nu stau chiar așa: un câine care dă din coadă nu este întotdeauna prietenos. În primul rând, patrupedul este într-o stare emoțională agitată: asta înseamnă că poate fi binedispus, dar și agresiv, stresat sau nesigur.
Însă nu este întotdeauna vorba numai despre unde și cum se mișcă coada, ci și despre ce alte semnale transmite câinele prin restul corpului său:
- Un câine a cărui coadă pendulează dintr-o parte în alta în prelungirea coloanei vertebrale, astfel încât întreaga parte posterioară se mișcă la rândul său, se apropie cu intenții prietenoase de tine.
- Un câine cu o postură corporală încordată și urechi lipide de cap, a cărui coadă este orientată în sus și se mișcă dintr-o parte în alta în ritm rapid, de regulă, nu are o atitudine prietenoasă. În acest caz trebuie să fii atent.
În general, în cazul câinilor necunoscuți trebuie să aștepți întotdeauna și în niciun caz să nu te năpustești înspre ei.
Câinii care cască sunt obosiți
Adesea, patrupezii cască cu botul larg deschis. Asta nu înseamnă însă neapărat că duc lipsă de somn: acest gest al limbajului corporal canin poate însemna și un câine stresat, agitat sau căruia ceva nu îi convine. Așadar, să trimiți un câine care cască la culcare în pătuțul său poate fi complet nepotrivit în unele situații. În cazul în care câinele este stresat sau agitat, este puțin probabil să se liniștească la locul său.
Câinii pot zâmbi?
Majoritatea proprietarilor de câini vor răspunde cu un „Da” clar la această întrebare. Însă lucrurile nu sunt chiar atât de clare. Căci, în principiu, „arătatul dinților” nu înseamnă nimic bun în limbajul corporal al câinelui: patrupezii care arată ca și cum ar rânji, își pot arăta dinții și sub formă de amenințare.
Dar: Studii științifice ale renumitului biolog și cercetător comportamental Dorit Feddersen-Petersen arată că, într-adevăr, câinii au învățat să imite omul și zâmbetul său. Patrupezii arată însă acest zâmbet numai față de omul lor. În plus, zâmbetul prietenos nu trebuie confundat cu așa-numita expresie de joacă a câinilor: aceasta este caracterizată prin ochi larg deschiși, adesea dați peste cap, și botul larg deschis, cu toți dinții la vedere. Este așadar important să te uiți întotdeauna cu atenție dacă într-adevăr blănosul tău zâmbește.
În plus: cercetători comportamentali de la University of Florida au aflat că transferul interpretării de către câini a mimicii oamenilor care le sunt cunoscuți funcționează diferențiat față de situația inversă. În ceea ce privește citirea limbajului corporal, câinii sunt cu câțiva pași înaintea noastră.
Reacția adecvată la limbajul câinelui
Nu numai omul înțelege câinele greșit, ci același lucru este valabil și viceversa. În calitate de proprietari, reacționăm adesea inadecvat la limbajul corporal al câinelui sau ne bulversăm câinele prin gestica și mimica noastră. Asta face ca membrul patruped al familiei noastre să fie nedumerit și, uneori, asta poate duce la reacții intense.
De aceea, în interacțiunea cu câinele tău, trebuie să încerci permanent nu numai să ții cont de semnalele sale corporale, ci și să reacționezi în mod adecvat la acestea.
Unele elemente ale limbajului corporal uman sunt interpretate de animale complet diferit de intenția noastră. Printre acestea se numără următoarele:
- Privitul în ochi: când salutăm prietenos un om, de obicei îl privim direct. Câinii percep asta din instinct drept amenințare.
- Aplecatul de sus deasupra câinelui: și acest gest pare amenințător pentru câini și poate declanșa agresivitate. De asemenea, ei nu apreciază deloc dacă te apropii de ei din spate.
- Mângâiatul câinelui pe cap de sus: intuitiv, majoritatea oamenilor mângâie patrupezii exact acolo unde acestora nu le place, și anume, în partea de sus a capului. Oamenii mai înalți par amenințători, în special atunci când le sunt necunoscuți animalelor. Astfel, ei declanșează un disconfort câinilor și îi intimidează. Celor mai mulți câini le place să fie atinși pe laterale, pe piept și în lateralul botului. Poți afla tot ce trebuie să știi despre mângâiat din articolul nostru „Mângâiatul corect”.
- Îmbrățișările: când vrem să arătăm cuiva afecțiunea noastră, ne place să îl luăm în brațe. Facem acest lucru și cu patrupezii noștri. Însă aceștia nu apreciază absolut deloc această dovadă de iubire. Acest lucru poate fi observat din reacția lor: câinii încearcă de obicei rapid să scape dintr-o îmbrățișare, dau urechile pe spate, cască sau încep să își lingă buzele. Mulți întorc de asemenea capul.
Cine își dorește să formeze o echipă invincibilă împreună cu câinele său, trebuie să învețe să înțeleagă limbajul corporal al câinilor. Căci numai astfel este posibilă o comunicare de succes între om și animal.
